Bullying-ul sau comportamentul de intimidare

Termenul „ bullying” s-ar traduce prin „intimidare” dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică.
Deci bullying-ul poate lua diferite forme dar toate au consecințe atât asupra sănătății fizice și psihice ale copiilor, asupra performanțelor lor școlare cât și

asupra cursului ulterior al vieții lor ca adulți. Aceste consecințe apar nu doar la „ victimele” bullying-ului ci și la cei ce intimidează (bullies), chiar și la cei din apropiere care au fost martori ai bullying-ului.
Există diferențe între bullying-ul făcut de fete și cel făcut de băieți. La fete intimidarea este mai mult subtilă și indirectă ( „ Dă-mi jucăria aia, altfel nu voi fi prietena cu tine!”). La băieți bullying-ul este mai mult fizic- se împing, își iau obiectele și le aruncă- băieții însă rareori poartă resentimente, se pot reîmprieteni în aceeași zi.
Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă, etc iar copii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor.
În procesul de creștere, aproape fiecare copil experimentează „ necăjirea” ( teasing) de către cei mai mari și adulți. Poate pentru aceștia este o simplă joacă dar, pentru copil, este un model de comunicare de la cel puternic către cel slab; copilul este în plin proces de achiziții, încă nu are capacitatea de a discerne între bine și rău, încă nu poate prevedea pe termen lung consecințele faptelor sale sau ale altora, așa că interiorizează comportamentul, modelul de la cei apropiați lui și care îi asigură supraviețuirea sau din alte surse atunci când părinții săi îl acceptă prin neimplicare.
Copilul învață și el să „ necăjească” și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine „ bullying” și se manifestă:
– Verbal- amenințări, etichetări, batjocură
– Psihologic- izolarea victimei, răspândirea de zvonuri
– Fizic- lovire, împingere
Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stima de sine scăzută, abilități sociale slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor; agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se pune pe ei în siguranță deoarece, de obicei, acestea (victimele) nu se razbună.
Efectele bullying-ului:
Pentru victime:
– Crețterea pasivității sau retragerea;
– Plâns frecvent;
– Se plâng des de dureri fizice cum ar fi cele de stomac, de cap și care nu au o cauză clară;
– Au vânătăi inexplicabile;
– Le scade brusc randamentul la învățătură;
– Probleme de concentrare, de învățare;
– Refuzul de a mai merge la școală;
– Schimbări importante în viața socială – dintr-o dată nimeni nu îl mai sună sau nu îl mai invită la diferite evenimente;
– Schimbare vizibilă în modul de vorbire a copilului- spune despre el că este un ratat (loser), fost prieten sau nemernic.
Pentru agresori:
Agresorii sunt și ei afectați, chiar și la maturitate având dificultăți în a crea relații de prietenie pozitive, au tendința de a abuza de alcool, țigări, să fie abuzivi cu soțiile și copiii lor,. Unele studii au găsit o corelație pozitivă între agresivitatea practicată prin bullying și activitatea criminală de mai târziu.
De fapt, bullies sunt și ei niște victime care încearcă să recupereze puterea, respectul de sine în același mod în care le-au pierdut.
Pentru martorii bullying-ului
Chiar și copiii care doar au văzut bullying-ul pot fi traumatizați, ei trăind cu teama permanentă de a nu deveni viitoarele victime și cu sentimentul de vinovăție că nu au făcut ceva să impiedice bullyingul.
De cele mai multe ori comportamentul de bullying se întamplă când nu sunt adulți de față, fiecare părinte însă are datoria să își învețe copilul să comunice asertiv (comunicare asertivă- capacitatea de a-ți comunica gândurile și sentimentele, de a-ți spune punctul de vedere fără a-i leza pe ceilalți), aceasta fiind cheia înțelegerii. Comunicarea asertivă poate fi deprinsă prin interacționare cu adulții, cu alți copii, într-un cadru sigur, protejat ( familie, școală, grup de dezvoltare personală).
Cred că de foarte mare ajutor sunt martorii la agresiune pentru că pentru ei se pune în scenă agresiunea, cu scopul ca agresorul să îți formeze aura de ” puternic și cool” , aura care îl va ajuta apoi să îi manipuleze pe cei deopotrivă de puternici ca el sau la care nu ar fi ajuns fără aceste ” calități” agreate de societate – a fi puternic, a deține puterea= succes garantat.

Gabriela Ruș, psihoterapeut integrativ