Oamenii sunt tot mai singuri și depresivi

Într-o lume a socializării și relațiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri și depresivi. Unii aleg dependențele, alții suicidul.

Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 350 de milioane de oameni de toate vârstele sunt afectați, iar 15% dintre noi suferim de depresie la un anumit moment pe parcursul vieții. De asemenea, depresia a fost declarată a treia cauză de dizabilitate la nivel global în 2014, iar până în 2020 specialiștii consideră ca va deveni principal cauză.
Psihologii semnalează că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat dintre cei un million de oameni care se sinucid în fiecare an, suferă de depresie.

Din ce cauză apare depresia? Cum se manifestă ea?
Depresia este o boală ,,modernă,, întâlnită foarte des și se manifestă la nivelul corpului, a stării de spirit, la nivel de gânduri. Nu este doar o tristețe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, ușoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcționarea anormală a componentelor creierului care modulează starea de spirit, comportamentul, gândurile. La fiecare gând, emoție, chimia creierului secretă neurotransmițătorul corespondent. În depresie scade dopamina, serotonina. Depresivul se simte fără forță, în nesiguranță, este neliniștit, are mișcări lente sau agitate, faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă,. Depresivul trăiește sentimente de neputință, tristețe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variațiile meteo, are apăsări de cap, dureri de stomac, tulburări digestive.Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Își urăște chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăiește insuficiența, se simte păcătos. Are teama că este în eșec, se sustrage de la responsabilități și evită noul, viața reală.
Depresia poate fi transferată genetic, sau dobândită. În spatele unei depresii se pot ascunde multe suferințe, traume, insecurități. Viața trăită în nesiguranță induce stări depresive. Somajul pe termen lung, lipsa de ocupație, lipsa unei relații de cuplu armonioase, violențele, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, evenimentele stresante ce depășesc 6 luni, apartenența la grupurile marginale, bolile grave, șocurile emoționale, catastrofele, pericolele, sunt factori declanșatori ai depresiei. Apare mai frecvent la femei, dar este activă și la bărbați. Bolile tiroidei, prin creșterea cortizolului, folosirea unor medicamente( antihipertensive, hormonale, contraceptive, energizante, antiinflamatoare, neuroleptice, citostatice,etc), produc depresia.

Ce categorie sociala sau categorie de vârstă este mai predispusă la depresie?
Rata bolilor psihice a crescut cu peste 400% in ultimii 30 de ani doar la noi în țară, rata sinuciderilor a crescut cu 450%, peste 3 milioane de români sunt dependenți de alcool, numărul dependenților de droguri și jocuri de noroc crește alarmant, violurile, crimele sunt ,,moderne,, și tot acest tablou, reprezintă un adevărat focar de nefericire umană ce ascunde în culise o mare criză existențială prezentă în toate categoriile sociale, la toate categoriile de vârstă. În aceste vremuri, în care există din ce în ce mai multe posibilități de comunicare, rețele online cu ajutorul cărora ne facem mii de prieteni, chiar în aceste vremuri, în viața reală, oamenii se simt din ce în ce mai singuri, construiesc relații armonioase din ce în ce mai greu, devin din ce în ce mai suspicioși. Timpul alocat propriei ființe, familiei, prietenilor, relaxării este din ce în ce mai redus. Rata divorțurilor este în creștere, tot mai mulți copii sunt crescuți de un singur părinte,ori sunt abandonați, dați spre adopție. Depresia post-partum este trăită de 20 până la 30% de către femeile care nasc, aici incluzând și femeile care au întreruperi de sarcină. Există un mare număr de copii care suferă de depresie de la vârsta preșcolară-școlară. Întâlnim tot mai multe femei singure, iar multe dintre cele care sunt parte în cuplu, trăiesc singurătatea în doi, sunt diagnosticate cu depresie. Manifestarea dependenței de alcool, de droguri, de jocuri de noroc, practica prostituției, promiscuitatea sexuală, în realitate, sunt echivalente depresive. Prognoza medicală ne spune că în următoarele decenii, mai mult de 45% dintre noi, vor suferi de depresie.

Cum poate preveni psihologul această afecțiune?
Din punct de vedere al psihoterapiei, depresia e rezultatul unui scenariu de viață fără iubire. Clientul prezintă injoncțiunile de tip,, eu nu sunt ok,,. Suferă mult și agresivitatea blocată este orientată către sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, își face rău alegând să sufere. Este pasiv, se consideră victimă. Este trist, disperat, fricos. Se simte singur. Găsim în viața lui nevoi relaționale nesatisfăcute: nevoia de securitate,de reciprocitate,de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare, de iubire. Este evitant și înțepenit, undeva, în trecut. Se manifestă ca un copil blocat sau prea supus sau ca un părinte critic exacerbat.
Prin psihoterapie se vindecă traumele generatoare de insecuritate, se crește stima de sine, se stabilesc planuri de activitate se învață tehnici de gestionare emoțională și a stresului, se învață comportamente noi, pozitive. Prin psihoterapie se invață independența. În spatele unei depresii, există o dependență relațională, tocmai datorită nevoii de iubire nesatisfăcută, de cele mai multe ori, din copilărie. Terapia este adaptată fiecărui client. Fiecare este unic și durata depinde de ritmul clientului. În urma terapiei, clientul învață să se iubească, să fie sincer cu nevoile sale și bland cu el însăși, învață să comunice fără măști, interacționează social mult mai ușor, învață să-și gestioneze emoțiile, să ia decizii, să găsească soluții, își descoperă abilitățile, devine creativ, descoperă că viața este minunată și ea poate fi trăită fără depresie.

Psiholog Maria Verdi